Găurirea concentrică și găurirea excentrică sunt două abordări diferite ale forajului care implică plasarea burghiilor sau a carcasei unul față de celălalt:
Foraj concentric:
În găurirea concentrică, burghiul și carcasa sunt aliniate de-a lungul aceleiași axe centrale.
Burghiul este poziționat în interiorul carcasei sau al garniturii de foraj astfel încât să se rotească concentric (în jurul aceluiași centru) cu carcasa.
Această aliniere permite găurirea direct prin centrul carcasei, rezultând o gaură de foraj cu un diametru constant.
Forajul concentric este utilizat în mod obișnuit în multe aplicații de foraj, inclusiv forarea puțurilor de apă, forajul geotehnic și explorarea mineralelor.
Foraj excentric:
În găurirea excentrică, burghiul este decalat sau poziționat excentric (departe de centru) în interiorul carcasei sau al garniturii de foraj.
Amplasarea excentrică a burghiului permite crearea unui diametru al forajului mai mare în comparație cu dimensiunea carcasei.
Forajul excentric este adesea folosit în aplicații în care se dorește avansarea tubului sau lărgirea găurii de foraj, cum ar fi forajul de suprasarcină sau anumite metode de construcție a puțurilor.
Găurirea excentrică se poate referi și la utilizarea burghielor excentrice cu structuri de tăiere decalată, care pot fi folosite în aplicații specializate de foraj pentru a atinge obiective specifice.
Pe scurt, principala diferență între găurirea concentrică și cea excentrică constă în alinierea burghiului și a carcasei unul față de celălalt. Găurirea concentrică presupune alinierea lor de-a lungul aceleiași axe centrale, în timp ce găurirea excentrică implică decalarea sau poziționarea burghiului departe de centrul carcasei sau al garniturii de foraj.
